Călătoria minorilor în străinătate: noile prevederi legislative şi posibile abuzuri

Legea nr. 169/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772 din 3 octombrie 2016 și a intrat în vigoare.

Conform documentului, în cazul copiilor care pleacă în străinătate doar cu unul dintre părinţi, declaraţia de acord a celuilalt părinte are o valabilitate de până la trei ani şi poate fi folosită pentru mai multe călătorii.

„[M]inorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte”, prevede noua lege.

Până acum, declaraţia de acord a celuilalt părinte era obligatorie pentru fiecare ieşire din ţară a minorilor.

În acelaşi timp, actul normativ elimină obligativitatea declarării scopului deplasării şi a rutei din declaraţia de acord, atunci când un minor călătorește împreună cu o persoană majoră, documentul fiind valabil, de asemenea, timp de trei ani și pentru mai multe călătorii. 

Totodată, prezentarea declaraţiei celuilalt părinte sau a ambilor părinţi nu mai este necesară atunci când copiii îşi au domiciliul/reşedinţa în statul de destinaţie.

Aspectele de modificare vin  sa adecveze prevederea normativa cu nevoia reala a cetatenilor care se deplaseaza cu minori in strainatate intr-un sens rezonabil.

O problema reala ar putea sa apara acolo unde minorii au resedinta intr-un stat dar locuiesc de fapt in altul, caz in care daca unul dintre parinti, cel care nu il insoteste pe minor nu prevede la notarea unui litigiu si obtinerea unei masuri de  interzicere a calatoriei minorului fara acordul sau  se pot genera abuzuri de drept.

Permitand trecerea din statul in care minorul nu are resedinta, dar in fapt a locuit stabil o perioada mai indelungata in statul in care are resedinta , fara acordul parintelui  ce nu il insoteste ne vom intalni in mod cert cu deplasarea minorilor dintr-un stat in altul in scopul schimbarii comptetentei de solutionare  a unor litigii cu privire la minori.

Cata vreme legea nu prevede cu titlu de infractiune situatiile de deplasare in timpul in care se afla in curs de judecata un proces cu privire la modalitatea de mentinere a relatiilor cu minorii, chestiunea devine sensibila si lasa loc  asa cum aminteam unor abuzuri.

OBLIGAŢIILE FISCALE ALE ROMÂNILOR DIN AFARA GRANIŢELOR

Ministerul Finanțelor Publice și Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE) au lansat un ghid online interactiv care vine în sprijinul cetățenilor români din afara granițelor țării și oferă informații legate de plata și declararea taxelor și impozitelor.

 În ghid veţi găsi mai multe informaţii despre: - Ce trebuie făcut la plecarea din ţară; - Cum se impozitează veniturile (realizate în Romania sau în străinătate) şi care sunt ţările cu care România a încheiat convenţii de evitare a dublei impuneri; - Plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru românii care au reşedinţa în România sau în străinătate.

 Ghidul poate fi consultat și descărcat aici:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

Suspendarea executării silite (II)

Am obţinut împotriva BANCPOST S.A. suspendarea unei executări silite în valoare de peste 200.000 EURO. 

Citeşte şi: Executarea silită şi anularea clauzelor abuzive (I)

După reducerea cuantumului cauşiunii datorate pentru soluţionarea cererii de suspendare provizorie a executării silite în aceeaşi cauză am obţinut suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulate în cadrul contestaţiei la executare.

 Acest fapt a dus la blocarea vânzării la licitaţie publică a unor imobile aparţinând clienţilor noştri.

Ulterior, la sfârţitul lunii ianuarie 2016 avocaţii nostri au obţinut şi suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare.

Temeiul acestei soluţii pronunţate de instanţă de judecata îl reprezinta contestarea caracterului abuziv al unor clauze cuprinse în contractul de credit, precum ţi invocarea unui drept de creanţă pe care debitorii din raportul juridic de drept material îl deţin împotriva creditorului.

La acest moment soluţia de suspendare a executării silite este definitivă.

Executarea silită şi anularea clauzelor abuzive (I)

Avocaţii noştri au reprezentat cu succes interesele unor clienţi, persoane fizice, în cadrul unui litigiu pornit împotriva BANCPOST S.A. şi având ca obiect anularea clauzelor abuzive.

Cauza acestui litigiu o reprezintă un contract de credit în temeiul căruia au fost demarate faţă de clienţii noştri formele de executare silită.

Împotriva formelor de executare silită a fost formulată contestaţie la executare şi o cerere de suspendare provizorie a executării silite.

Potrivit art. 719 alin. (7) din NCPC suspendarea provizorie a executării silite nu poate fi dispusă de catre instanşă decât după achitarea unei cauţiuni în cuantumul prevazut de art. 719 alin. (2) din NCPC.

 Deşi în legislaţia natională nu sunt prevăzute mecanismele juridice necesare pentru a obţine scutirea sau reducerea cuantumului cauţiunii datorate pentru cererea de suspendare a executării silite, avocaţii noştri au formulat o astfel de cerere întemeiată pe legislaţia UE şi jurisprudenţa CJUE din această materie a clauzelor abuzive.

Prin încheierea din data de 12.06.2015 Judecătoria Iaşi a admis cererea clienţilor nostri şi a dispus reducerea substanţială a cuantumului cauţiunii necesare soluţionării cererii de suspendare provizorie a executării silite.

Domnii preferă să divorțeze în România şi doamnele, în Italia

Asist în ultima perioadă, prin prisma unei experiențe specifice de asistență  juridică pentru românii din Italia la un curent de conduită procesuală al cetățenilor români cu reședința în Italia față de instituția căsătoriei.

Astfel, divorțurile, cele mai frecvente acțiuni judiciare promovate de românii din Italia trec printr-o nouă etapă, aceea a alegerii locului în care divorțăm.

Am depășit momentul  în care majoritatea promovau acțiunea în România pentru că se rezolvă mai repede și,  invățăm să alegem în funcție  de ceea ce ne interesează. Acum, soţii care doresc să pună capăt căsătoriei, îşi pun următoarele întrebări:

1-    Ce ne interesează?

De principiu, în esență, să divorțăm.

2-    Dar cum?

Așa încât să îmi mențin standardul de viață, sau chiar să îl îmbunătățesc, să ne ocupăm de copii în mod egal, să ne protejăm interesele.

3-    Unde sunt protejate interesele mele?

Doamnele românce care domiciliază de mai mulți ani în Italia cu soții și copii lor, ajunse în situația de a promova acțiune de divorț, au înțeles așa cum este și firesc faptul că societatea italiană protejează mama și copilul. Dacă locuința e a noastră, minorul nu va pleca cu mama sa pentru că un tată, un soț exprimă o poziție de forță. Un alt caz: dacă soţia nu cîștigă mai mult decît partenerul de care divorțează, fiind amîndoi în Italia, nu înseamnă numaidecăt că trebuie să fie îngrozită cu ce va alimenta copilul, cum va menține casa, cu ce va plăti ratele. Toate acestea, pentru că, dacă divorțul îl soluționează instanța italiană, chestiunile se rezolvă într-o  manieră care să protejeze în primul rând copilul și să garanteze echitate.

Astfel că, de ce să mă grăbesc să obțin o soluție rapidă și să nu îmi fie garantate siguranța și confortul?

Iată şi reversul medaliei: Domnii, cetățeni români care domiciliază în Italia, au înțeles la fel de bine și de repede, că, dacă divorțează în Italia, si dacă le este atribuită culpa desfacerii căsătoriei, vor plăti.

Perspectiva de a plăti o serie de lcururi:  pensie de întreținere pentru copii la valoarea veniturilor din Italia, parte din ratele aferente creditului pentru casă,  pensie de întreținere a soției dacă e bolnavă și nu poate să lucreze, îi determină pe soţi, de multe ori, să plece imediat în România și să introducă o acțiune de divorț în ţară, până nu introduce soția acțiunea în Italia.

Iată că, în aceste împrejurări , avem tot mai des  o acțiune de divorț înscrisă în România și una în Italia, între aceleași părți și cu același obiect.

Ce e de făcut? Cine trebuie să judece aceste cauze? După ce legi trebuie să le judece?

Soțul care a venit în România consideră că , fiind ceățeni români e normal să se judece aici  (îşi spune: „copilul e major, și ce dacă studiază? E major, să se descurce”) . Judecîndu-se în Romînia cum poate judecătorul de aici să judece se întîmplă cu casa lor din Italia ? Cum va afla cu precizie judecătorul din România și cât de repede cât cîștigă el cu adevărat în Italia? Cum îl poate obliga să plătească ratele acolo?

Care e regula? Regulamentul 2201/2003 , art.3. În aşa fel fiecare consideră că are dreptate.  De partea cui e dreptatea?

E valabil principiul: „Primul venit, primul servit”. Prin urmare, Art.19 din același regulament impune: acțiunea înscrisă prima are prioritate .

"Am rămas cu doi copii dintr-o relaţie cu un cetăţean italian, ce trebuie să fac?"

Ne întreabă o cititoare din Italia: “Sunt într-o relaţie de 10 ani cu un italian. Avem doi copii de 2 şi 9 ani. Relaţia s-a destrămat, dar am rămas cu copiii şi fără serviciu, pentru că acum copiii sunt mici. Ce drepturi am şi ce trebuie să fac?”

Răspunde avocatul Geta Lupu: 

Trebuie formulată o cerere de chemare în judecată pentru stabilirea unei pensii de întreţinere pentru minori.

 Chiar dacă nu sunteţi căsătoriţi, copiii cu paternitate stabilită au aceleaşi drepturi ca şi cei din căsătorie.

 Cererea se introduce de către mamă, ca reprezentant al copilului.

La città di Iasi, tra storia e modernità

Iasi è il centro amministrativo della contea con lo stesso nome ed è anche il principale centro urbano nel nord-est del Paese.

Secondo il censimento del 2011, la città ha una popolazione di 290.422 abitanti ed è la quarta città più grande della Romania.  La zona metropolitana comprende 13 località, con una popolazione complessiva di circa 400.000 abitanti, e secondo le ultime stime, al 1 ° gennaio 2015 aveva una popolazione di 357 192, la seconda zona dopo Bucarest.

Iasi è anche il centro culturale, economico ed accademico della Moldova.  La maggior parte degli abitanti sono romei (88.94%). Il  9,83% della popolazione non ha dichiarato la propria etnia. In termini di religione, la maggior parte degli abitanti sono ortodossi (84.42%), con una minoranza di cattolici (2,98%). Il 10,09% della popolazione non ha dichiarato la propria confessione.

Secondo le stime dell’Istituto Nazionale della Statistica, al 1° gennaio 2013, la popolazione residente di Iasi ammontava a 321.606 abitanti, il che significherebbe un aumento del 10% in soli due anni.

Secondo la stessa fonte, al 1° gennaio 2015 la popolazione residente di Iasi era di 357.192 abitanti, mantenendo il trend crescente, a partire dal 2011 e facendo sì che la città diventi la seconda come grandezza dopo Bucarest.

Oltre 60.000 studenti studiano presso le università della città. Qui è stata fondata ed è tuttora attiva la prestigiosa Università Ioan Cuza, la più antica università moderna della Romania. Nella città sono presenti altre quattro università pubbliche e sette private.

Iasi è la città delle grandi idee, la città dove è avvenuta la primo grande unione, dove si è svolto il primo spettacolo teatrale in lingua romeno, dove si trova il primo museo memoriale dedicato alla letteratura, (la “Bojdeuca” di Ticau) e il primo Museo di Storia Naturale.

Sulla collina Copou si trova anche oggi la più antica università della Romania, l’Università di Iasi, che oggi si chiama "Alexandru Ioan Cuza". Fondata nel 1860 con un decreto del Principe Alexandru Ioan Cuza, in continuazione della vecchia Accademia Micheliana, oggi l'università ha 15 facoltà con più di 40.000 studenti. L'edificio principale, un monumento architettonico, è stato costruito nel 1896.

Sempre a Iasi si trova l’istituto che continua l’attività della prima scuola superiore d’ingegneria dalla Romania, "Gheorghe Asachi " , con oltre 15.000 studenti. Poi c’è il primo Conservatorio musicale della  Romania, Università delle Arti “George Enescu" , l’Università di Medicina e Farmacia “Grigore T. Popa", l’Università di Scienze Agrarie e Medicina Veterinaria “Ion Ionescu de la Brad"  e l’Università Petre Andrei . 

In Piazza Eminescu, nel periodo tra le due guerre è stata costruita la Fondazione Culturale Reale, che ospita oggi la biblioteca universitaria più antica del paese, la Biblioteca Centrale Universitaria "Mihai Eminescu" con oltre 3 milione di volumi, alcuni molto rari.

I principali campus universitari si trovano nella zona “Tudor Vladimirescu” (22 case dello studente) – il più grande centro residenziale per studenti dell’Europa sud orientale, Titu Maiorescu (4 case dello studente), Târguşor-Copou (4 case dello studente), Codrescu (5 case dello studente e il complesso Internazionale Gaudeamus) e Agronomie (4 case dello studente).

La città di Iasi è conosciuta come la leggendaria città dei sette colli: Cetatuia (Cittadella), Galata, Copou, Bucium - Paun, Sorogari, Repedea e Breazu, con altitudini comprese tra 40 m a Lunca Bahluiului e 400 m delle colline Paun e Repedea. Le principali colline sono Copou, Cetatuia, Tatarasi e Galata . La città è attraversata dal fiume Nicolina e dal ruscello Sorogari (chiamato nel Medioevo Cacaina perché qui venivano gettati i rifiuti); A est della città c’è il ruscello Ciric, che ospita tre laghi artificiali per scopi ricreativi.

A nord si trova la Foresta di Iasi e il centro storico delimitato da un quadrilatero formato dalle strade Stefan cel Mare, Alexandru Lapusneanu, Independentei (il Ponte di Hagioaia), Elena Doamna, Grigore Ghica (La strada russa). Il nucleo della città si trova nella Zona del Palazzo della Cultura è (ex Palazzo reale) e Costache Negri (La Vecchia Via).

La parte nuova della città si è estesa in tutte le direzioni, tra cui nella prima fase (XVIII- XIX) i Quartieri Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata, e in parte Nicolina e Pacurari. Nella seconda fase (XX secolo) sono stati stati inclusi i quartieri Pacurari (la parte nuova, ad ovest), Nicolina (la parte nuova, a sud, oggi chiamata CUG ) Frumoasa Poitiers, Sócola, Bucium, Canta, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Dacia e Gradinari, a questi aggiungendosi poi la Zona Industriale.

La città ha intorno diversi insediamenti che, dal punto di vista amministrativo sono considerati insediamenti rurali, ma in termini di urbanistica, si presentano come insediamenti urbani: Dancu, Tomesti, Ciurea e Lunca Cetatuii. La continua espansione della città di Iaşi ha fatto sì che essi fossero inclusi nella zona metropolitana, insieme ad altre località: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului e Breazu. In seguito al fenomeno di boom edilizio degli ultimi dieci anni, alcune di questi insediamenti si sono praticamente uniti con la città di oggi.

Iasi è un importante centro economico della Romania. Le principali industrie sono: quella metallurgica (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tecno Steel), l'industria farmaceutica (SC Antibiotice SA), tessile (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) e l'industria alimentare. Il settore bancario e informatico si sono ampiamente sviluppati negli ultimi anni, molte banche e società di software essendo presenti in città.

Iasi è anche un importante centro commerciale regionale: qui troviamo  molti centri commerciali (Iulius Mall, Moldova Mall, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrala, Axa Niciman ecc) e numerosi iper e supermercati (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Auchan, Billa, Lidl, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage). Altri progetti sono in corso di realizzazione (Maximall, Green Plaza Iasi, etc.).

Chi osserva la città dalla collina di Repedea ha davanti una vista eccezionale su una regione pittoresca. La città si estende sulle colline  città e luccica sotto la luce solare nelle luminose mattinate estive, o è circondata da una magica nebbia con sfumature viola. È la zona delle colline moldave chiamata anche la Pianura Moldava, caratterizzata proprio da questa forma di rilievo, più bassa, che raggiunge un'altezza media di 150 m.

La depressione dove si colloca la città di Iasi si differenzia dalle altre vallate circostanti e soprattutto dalle alture moldave del centro della regione, alle quali appartengono Barnova e Repedea. Intorno alla città e  oltre a questa, si trovano altre alture incatenate, che permettono una più facile comunicazione attraverso canali formati dai corsi d’acqua o altri agenti fisici esterni. 

Nella regione Iaşi, come nel resto del paese, il clima è temperato. La vegetazione è molto variata. Sulle alture di Repedea e Barnova, ci sono boschi, in prevalenza di faggi e tigli che si sono preservati intatti. A nord, si incontrano altri boschi con rovere, carpino, olmo, calce e vari arbusti. All’interno delle foreste si trovano delle radure, molto ricercate per l’allevamento delle api.

La storia

La città è nata sul lato nord del fiume Bahlui, perché dall’altro lato le terrazze sono piccole o inesistenti. Si è preferito inoltre l’insediamento nella parte a sud, evitando così anche possibile frane.

All’inizio, Iasi era un un insediamento rurale, ma ciò che conta dal punto di vista geografico non è tanto la data dei primi insediamenti, quanto il periodo di transizione da villaggio a città.  Da questo punto di vista, si può dire che le altre città della depressione di Prut, senza fare riferimento al loro ruolo amministrativo, hanno cominciato il loro passaggio verso l’urbanizzazione ad un ritmo abbastanza lento. La città di Iasi, da questo punto di vista, rappresenta un’eccezione. Le altre città erano più dei grandi villaggi. Al loro interno, la percentuale degli agricoltori era piuttosto elevata. La linea di separazione tra la così detta "costiera" e la depressione all’interno della regione ha avuto anch’essa una certa importanza. 

È stato osservato che lungo questa asse, nel nord della Moldova, i villaggi sono numerosi. Il fatto è spiegabile, visto che in questo modo i residenti potevano beneficiare delle risorse materiali di due ambienti particolari, le foreste e i campi. D'altra parte, questa asse permetteva alla popolazione di rifugiarsi "nel momento del bisogno". Le città di  Dorohoi, Harlau, Tg. Frumos e Iasi non si sono formati come i villaggi presenti su questa asse. Spostate leggermente verso l'interno della depressione, queste città sono nate nelle zone in cui la linea di contatto forma una sorta di arricciatura - come un susseguirsi di mezzelune, che costituiscono il centro degli stessi insediamenti.
Citeste si 

"Gli italiani e i tedeschi investono a Iasi" - RASSEGNA STAMPA

Gli italiani in Romania